Microorganismele sunt un factor decisiv al sănătăţii

Eliminarea bacteriilor poate afecta sănătatea. Majoritatea oamenilor percepe spitalele ca locuri curate și sigure, dar această percepție este foarte greșită. Acolo sunt mii, dacă nu zeci de mii de viruși care plutesc prin aer atunci când sunt strănutaţi sau tușiți de persoane răcite sau cu alte afecțiuni, de asemenea sunt și bacterii rezistente la medicamente. Excluzând camerele sterile, sălile de operație și zonele de carantină, restul spitalului este bine să îl percepem ca pe un adăpost al patogenilor.

Suntem bombardați zilnic cu reclame pentru produse de dezinfectare și antimicrobiene. Fiind în mod constant dezinformați că toate bacteriile sunt periculoase și nocive, multe persoane au început să creadă că acest lucru este adevărat. Cele mai multe forme de viață de pe Pământ sunt microorganismele, și există un număr aproape inimaginabil de bacterii care trăiesc PE și ÎN corpul nostru (aproximativ un cvadrilion per persoană). Acestea există chiar și în aerul pe care îl inhalăm și expirăm (peste 50.000 bacterii la fiecare inhalare), făcând imposibilă eradicarea lor din viața de zi cu zi. Ba dimpotrivă, deoarece „sterilizarea” nu face distincția dintre bacteriile benefice și cele patogene, omorâm de cele mai multe ori bacteriile de care avem nevoie. Adesea se creează o simbioză cu bacteriile de pe suprafața pielii noastre, cu cele din intestinele noastre și de aceea, cu cât dezinfectăm mai mult cu atât ne expunem la riscuri mai mari.

Flora bacteriană care ne protejează corpul

Deși corpul uman este ușor alcalin, la suprafața pielii secreează un mediu ușor acid. Este ușor acid datorită florei bacteriene de pe suprafața pielii care se hrănește cu sebum și excretă acizi organici cum ar fi acidul lactic. Acești acizi previn dezvoltarea florei patogene. Astfel, spălarea excesivă a microflorei specifice pielii poate face ca pielea să devină slab alcalină. Se creează astfel un mediu în care bacteriile patogene pot crește și se pot dezvolta mult mai ușor și mai repede. Din moment ce flora benefică de pe pielea noastră este atât de importantă, nu este indicat să ne spălăm excesiv sau să folosim dezinfectanți atunci când nu este necesar.

În cazul femeilor, mediul acid din interiorul vaginului este menținut de Doderlein Bacilli (un lactobacillus) care creează o barieră de protecție împotriva bacteriilor dăunătoare. Totuși, din ce în ce mai multe femei spală acest lactobacil prin folosirea excesivă a bideurilor care au devenit foarte populare, fapt ce a dus la o creștere semnificativă a numărului de cazuri de vaginită bacteriană.

„Sterilizarea” excesivă duce la apariţia super bacteriilor şi la intoxicaţii alimentare

Unde apar cele mai multe focare de infecții cu super bacterii sau cu O-157 (Escherichia coli)? În cele mai multe cazuri, infecțiile cu super bacterii apar în spitale iar toxiinfecțiile alimentare apar cel mai des în locurile publice de luat masa. Este evident că incidența super bacteriilor din spitale are legătură cu folosirea excesivă a antibioticelor și a dezinfectanţilor. Similar, toxiinfecțiile alimentare apar datorită „managementului strict de igienă”. Ce au cele 2 cazuri în comun? Încercările de a elimina bacteriile.

Dacă un mediu este ținut steril prin folosirea chimicalelor, este un proces natural că bacteriile care se pot adapta la condițiile acelui mediu se vor dezvolta și înmulți rapid. Acestea sunt super bacteriile (bacterii rezistente la antibiotice și dezinfectanți). Ca orice organism viu, acestea percep antibioticele ca o amenințare la adresa lor și dezvoltă mecanisme de a se adapta și rezista .
Folosirea clorinei pentru a preveni toxiinfecțiile alimentare va duce la apariția unei bacterii și mai rezistente.
Deși super bacteriile par înfricoșătoare, vitalitatea acestora este extrem de scăzută deoarece acestea își folosesc până la 70% din vitalitate pentru a dezvoltă această rezistență. Același lucru este valabil și pentru O-157, o tulpină a E. Coli care produce toxine, care are o vitalitate scăzută datorită eforturilor de a produce toxine. Acestea cad imediat pradă altor bacterii într-o floră intestinală sănătoasă. Pe scurt, ar trebui să stopăm folosirea excesivă a clorinei pentru sterilizare, să reducem semnificativ durata tratamentelor cu antibiotice și să creem un mediu intestinal care ajută microflora benefică să lucreze în avantajul nostru. Nu există rezistență la antibiotice în cazul lactobacililor sau a drojdiilor – microorganisme benefice sănătății noastre. În concluzie, dacă vom continua să afectăm microflora benefică (cea care inhibă dezvoltarea bacteriilor patogene) atunci creem mediul în care chiar și bacteriile cu vitalitate scăzută cum sunt super bacteriile și O-157 se pot dezvolta.

Câştigătorii şi pierzătorii împotriva bacteriilor patogene

De ce atunci când un grup de oameni mănâncă aceeași mâncare sunt unii care fac toxiinfecție alimentară și alții care nu sunt afectați deloc? Datorită faptului că cei din urmă au flora intestinală bogată și sănătoasă ( un mediu în care o varietate de microorganisme coexistă într-o relație reciproc avantajoasă) care nu este afectată de agenții patogeni. Consumând în mod constant bacterii benefice din surse cum ar fi alimente rezultate în urma lacto-fermentatiei, microflora intestinală se dezvoltă într-o relație de simbioză benefică care inhibă dezvoltarea bacteriilor patogene. În urma cercetărilor profesorului Hattori de la Universitatea din Tokyo, s-a demonstrat că acidul acetic produs de anumite tulpini de bifidobacteria inhibă absorbția în sânge a toxinelor produse de O-157. Beneficiile bacteriilor benefice sunt enorme. Printre cele mai cunoscute bacterii patogene se numără și faimoasa Helicobacter Pylori care se găsește în stomac. Se crede că provoacă gastrită și cancer la stomac și eradicarea este soluția standard atunci când este descoperită. Totuși, chiar este Helicobacter Pylori, care se află în peste 80% din populația Japoniei, cu adevărat periculoasă? Helicobacter Pylori secretă o proteină care informează stomacul să reducă producerea de acid gastric atunci când nivelul acestuia devine prea mare. Deoarece această proteină este cunoscută că provoacă ulcer gastric, s-a tras concluzia că Helicobacter Pylori = ulcer gastric, dar problema reală era de fapt cauza hiperacidităţii inițiale.
Cauza problemei este sistemul nervos simpatic care reacționează la stres. În consecință, înainte de a eradica Helicobacter Pylori, poate ar fi mai bine să punem ca prioritate reducerea stresului și relaxarea.
Pe lângă asta, Helicobacter Pylori produce substanțe care controlează poftă de mâncare. Prin eradicarea acesteia, există posibilitatea ca cei afectați să nu își mai poată controla pofta de mâncare, să mănânce prea mult și să se îngrașe. Bacteriile sunt cu adevărat ceva misterios. Sunt ceva ce, noi cu inteligența noastră limitată și naivă, nu putem spera că vom putem înțelege cu adevărat.

Metode rapide de a îmbunătăţi sănătatea la îndemâna oricui

Dacă v-ați gândit vreodată la drumul către o viață sănătoasă, cred că profitând pe deplin de bacteriile benefice este o scurtătură nemaipomenită. Consumând în mod activ și regulat o varietate de bacterii benefice din alimente fermentate învățați flora intestinală să excrete fecale sănătoase zilnic. Făcând acest lucru și evitând antibioticele în exces și alimentele contaminate cu tot felul de aditivi pentru a nu afecta flora intestinală, este o metodă de a rămâne sănătos pe care oricine o poate face imediat.

Sursa: Dr.Tanaka „Eyes on Health” vol.1

MICROORGANISME BENEFICE